No title

M-am întors în oraş de ceva vreme, nimeni nu ţi-a spus?
Au trecut 5 zile şi 122 de ore, iar în 5 răsărituri luna a apus.
N-ai avut nici măcar un minut din cele 7320 să-ntrebi ce mai fac?
Te-am căutat în atâtea locuri şi într-atatea suflete, unde-ai plecat?
N-a existat între noi o scânteie şi toate acele madone erau doar motive,
ca să te-ascunzi după un scut uman în timp ce mă doreai pe mine?
Spune! Nu sunt eu cea a cărei personalitate n-o-nţelegei?
Cea cu care-mparţi atâtea sentimente şi atâtea asemănări, cum nu le vezi?
Ştiu,tu vrei să crezi că eşti împlinit, deşi în nopţi insomniace te răscolesc,
recunoaste! Sunt eu cea pe care ai vrea să o auzi spunându-ţi: "Te iubesc."

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

We're all monsters

There is no one like you

Digamos